.Booktown Lover.: Provocarea 9

4 sept. 2012

Provocarea 9

22:27 | Publicat de Miha:D | | Editați postarea

Hello world!

Inainte sa dati cu pietre vreau sa va spun ca am plecat pentru cateva zile la mare si cum a fost o chestie spontana nu am avut timp sa anunt si nici sa programez cateva postari.

Am plecat pentru cateva zile, dar acum m-am intors cu forte proaspete si cu idei pentru viitoarele postari. Ca sa nu spuneti ca am venit cu mana goala de la mare v-am adus un suvenir cat de cat dragut zic eu. V-am adus o poza pentru ca vorba aia, o poza face cat o mie de cuvinte:)

Poza din dreapta surprinde rasaritul sau cum imi place mie sa zic este momentul in care o noua zi prinde viata. M-am trezit la ora 5:30 ca sa pot prinde acest moment, iar cand am ajuns pe plaja mi-am dat seama ca am venit prea devreme. Am stat si am asteptat momentul in care soarele iese din mare asemenea unei mingi aproape o ora, dar zic ca a meritat si trezirea si asteptarea pentru asa o poza.
Bun, acum ca am terminat cu mica relatare sa trecem la treaba pentru ca, ce e drept am ramas in urma cu postarile pentru Book Lovers Challenge. Eu am ramas la provocarea sau intrebarea cu numarul 9, asa ca sa vedem ce imi pregatesc fetele de pe Walking on letters

9. Poți să intrii în corpul unui personaj pentru două zile. Ce ai face în această perioadă, ce el/ea nu a făcut? Ce greșeală i-ai corecta și de ce? Ce schimbare ai face în viața ei/lui?

Ok, poate va va parea ciudat, poate nu, dar eu aleg sa intru in ,,pielea'' Catalinei. Nu stiu daca ati ghicit de care Catalina e vorba, dar va voi explica eu chiar acum. Nu am ales sa intru in corpul unui personaj dintr-o poveste sau dintr-o anumita carte, ci am ales sa fiu un personaj dintr-o poezie. Poezia este scrisa de Mihai Eminescu si este legendara poveste de dragoste dintre Catalina si Luceafar, care dupa cum stiti se numeste ,,Luceafarul''.

Eu, fire mai romantica, cand am citit prima data aceasta poezie am sperat din tot sufletul ca Luceafarul sa ramana cu frmusoa-i fetiscana, iar la un momentdat am fost chiar sigura de deznodamant. Am spus ca daca acest superb Luceafar e in stare sa lase nemurirea pentru cativa ani alaturi de Catalina sigur poezia se va sfarsi cu un final fericit. Ei bine, toata lumea stie ce se intampla in finalul scris de M. Eminescu asa ca m-am gandit ca daca tot as avea sansa sa schimb finalul as face-o fara sa stau pe ganduri.

As intra cu mare drag in corpul Catalinei chiar si pentru doua zile si l-as astepta pe Luceafar. As astepta sa se lase seara peste regat si l-as chema ca-n alte dati la mine in odaie. El ar veni intr-un suflet si mi-ar oferi nemurirea,-asemenea poeziei- iar eu in locul Catalinei as accepta sa il urmez in a lui imparatie si as fi dispusa sa las totul pe Pamant ca sa il pot insoti pe bolta cereasca in fiecare noapte. As fi acceptat darul nemuririi si astfel as fi schimbat soarta celor doi indragostiti.

In poezie nu mi-a placut deloc faptul ca prea frumoasa Catalina ii este infidela Luceafarului si il alege pe Catalin doar pentru ca ii este ei mai comod. Nu mi-a placut ca ea nu a luptat pentru dragostea pura care ii era oferita si a ales calea mai usoara. De aceea am ales-o pe ea, pentru ca daca eu eram in locul ei luptam pana la ultima suflare pentru acea iubire magica.